Stiri din Autism

Hai si tu la Mos Nicolae pentru 23

Anul acesta de Mos Nicolae aveti ocazia sa va distrati si sa contribuiti la dotarea noului centru pentru integrarea a 23 de copii cu autism, deschis de Asociatia Invingem Autismul.

Va invitam alaturi de noi, marti, 6 decembrie, incepand cu ora 18.00 in Club Fabrica, str. 11 Iunie nr. 50, la cea mai distractiva petrecere de sezon - Mos Nicolae pentru 23.

In aceasta seara magica vom improviza teatral impreuna cu Scoala de improvizație si vom licita cu pasiune pentru servicii de dezvoltare personala, profesionala si nu numai. Si ca sa aveti energie sa cantati pana dimineata la Karaoke, va asteptam cu placinte de la Bacania COCO si vin de la Vinexpert. Totul se petrece intr-un spatiu neconventional ce gazduieste expozitia de pictura realizata de Toma, copil cu autism. Gazda evenimentului este actrita Nuami Dinescu.

Daca doriti sa:

invatati cum sa va documentati si sa scrieti creativ – workshop realizat de jurnalistul Cristian Lupsa, Decat o Revista
aflati cum sa comunicati prin miscare - atelier de dans contemporan, sustinut de coreograf Andreea Novac, Atitude Ballet Studio
descoperiti cum se gestioneaza stresul - workshop terapeutic organizat de psiholog Bogdana Bursuc, Mind Institute
va decorati cu stil apartamentul - designerul interior Maria Dulhan
va initiati in tainele fotografiei de nunta - fotograful Relu Calota
preparati o masa copioasa pentru 12 persoane - bucătarul amator Constantin Marza
petreceti un week-end doar cu prietenii sau partenerul(a), - un week-end de babysitting oferit de Oana Varlan, Invingem Autismul
va transformati ideile intr-un proiect – consultanta in scriere de proiecte, Adrian Sorescu, www.strategicus.ro
cunoasteti drepturile si obligatiile fata de o situatie data – consultanta juridica oferita de Elena si Georgeta Stoican
va eliberati de emotiile acumulate la nivel corporal - sedințe de terapie cranio sacrală, Laura Prodan, www.craniosacral.ro
va dezvoltati spiritul de echipa al grupului din care faceti parte - programul de 2 zile de teambuilding, Andreea Sorescu, trainer FDSC

participati la licitatie si veti obtine ceea ce va doriti!

Premiul special al serii - 23 de bilete la film de la Cinema City pentru gasca de 23 de prieteni.

Sumele obtinute in urma evenimentului vor fi in totalitate folosite pentru amenajarea Centrului de zi de care vor beneficia 23 copii cu autism, centru coordonat de Asociatia Invingem Autismul in parteneriat cu Directia Generala de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti.

Intrarea: 20 lei.

Va rugam RSPV pana miercuri, 30 noiembrie, ora 17.00, la adresa de e-mail: oana.varlan@invingemautismul.ro sau telefon: 0741198290

Autismul, posibil depistat la vârsta de un an

Autismul poate fi detectat la vârsta de un an, în doar cinci minute, graţie unui nou test de diagnosticare rapidă, care s-a dovedit eficient pe un eşantion de 10.000 de copii, informează ediţia electronică a publicaţiei franceze Le Figaro.

La ora actuală, diagnosticul de autism pentru un copil este pus foarte târziu, adeseori după multe luni sau chiar ani de perindări ale familiilor bolnavului prin clinicile medicale. Această întârziere în diagnosticarea bolii reprezintă în sine o diminuare severă a şanselor pe care le au aceşti copii şi, totodată, un factor care împiedică începerea precoce a îngrijirilor medicale, fapt care ar permite, în opinia medicilor, o ameliorare a pronosticului medical.

"Există tot mai multe dovezi potrivit cărora terapiile precoce au un impact pozitiv asupra dezvoltării creierului", a declarat profesorul Karen Pierce, de la Centrul de excelenţă din domeniul cercetărilor asupra autismului din oraşul american San Diego, coordonatoarea echipei care a conceput acest test revoluţionar. "Şansa de a pune acest diagnostic în jurul vârstei de un an prezintă un potenţial enorm pentru a schimba în bine viitorul unui copil afectat de o astfel de tulburare", a adăugat Karen Pierce.

În acest scop, echipa pe care o conduce a pus la punct un test de depistare a autismului care durează doar câteva minute şi care permite identificarea rapidă a copiilor care prezintă o anumită întârziere în dezvoltare. Acest test a fost conceput în urma studiilor pe 10.479 de sugari în vârstă de aproximativ un an din regiunea oraşului San Diego. Principiul este simplu: în sala de aşteptare a cabinetului medicului pediatru, părinţii completează în câteva minute un chestionar simplu. "Poate copilul dumneavoastră să vă urmărească cu privirea?", "Reacţionează el la sunete, la vocile dumneavoastră şi la anumite cuvinte?", "Ce gesturi face?" şi "Recunoaşte obiectele?" - sunt câteva dintre întrebările incluse în acest chestionar.

Pe scurt, aceste întrebări au drept scop cunoaşterea manifestărilor de comunicare considerate a fi normale la această vârstă. Toţi copiii pentru care acest test - interpretat de un medic - a evidenţiat un deficit important de comunicare au fost consultaţi apoi de experţii de la Centrul de excelenţă din domeniul cercetărilor asupra autismului din San Diego. Ei au fost apoi reevaluaţi la fiecare şase luni, până când diagnosticul a fost infirmat sau confirmat.

Rezultatele publicate pe site-ul Journal of Pediatrics sunt foarte interesante. Dintre cei peste 10.000 de copii testaţi, 184 au prezentat anomalii importante încă de la primul test. La final, doar 32 au fost diagnosticaţi ca suferind de o formă de autism, 56 prezentau o simplă întârziere de vorbire, iar 9, o întârziere în dezvoltare.

Toţi copiii cărora le-a fost pus diagnosticul de autism au beneficiat încă de la vârsta de 17 luni de o anumită terapie. Cei mai mulţi dintre medicii pediatri din San Diego care au participat la realizarea acestui test au decis să continue.

"Acest program de depistare ar putea fi adoptat de toate cabinetele de pediatrie, cu un cost aproape zero şi oferă un ajutor sigur copiilor care prezintă întârzieri în dezvoltare", a concluzionat Karen Pierce. (Sursa: Mediafax)

Metode de intervenție noi în tratarea elevilor cu autism

Cercetătorii din zona tratamentului pentru cei diagnosticați cu autism sugerează abordări ce oferă soluții diferite pentru varietatea de nevoi ale elevilor și adulților din cadrul spectrului autist și renunțarea la ideea că există un singur tip de tratament potrivit pentru aceștia. Atenția acestora s-a mutat, în ultima perioadă, dinspre căutarea de tratamente pentru persoanele cu autism clasic către explorarea și găsirea de tratamente pentru întregul spectru autist.

Abilitatile cognitive si de limbă – esențiale în găsirea metodelor de intervenție și tratament

Schimbarea radicală în abordarea tratamentului dinspre cei cu autism clasic către cei din spectrul autismului, în general, se referă de fapt la adaptarea programelor pentru elevi cu abilități diferite de limbă, cunoaștere, perceptive, senzoriale, cât cu abilități diferite de vorbire.

Aparitia cazurilor de elevi cu tulburări ale spectrului autist cu niveluri rezonabile spre avansate ale inteligenței verbale și abilităților lingvistice spontan expresive și receptive, i-a determinat pe cercetători să caute abordări mai sofisticate ale tratamentelor. Metodele alese nu se bazează doar pe explicații lingvistice, ci trebuie să devină mai nuanțate și sofisticate, din moment ce se așteaptă ca această nouă generație, a celor numiți de cercetători înalt funcționali să se adapteze în lumea neurotipică. Mai mult de atât, metodele de tratare trebuie să fie adaptate unei multitudini de aspecte, de la nevoi senzoriale la probleme serioase ale sănătății mentale, ce coexistă și influențează majoritatea studenților „promițători”.

Cercetătorii adaugă că cea mai potrivita soluție este selectarea celor mai bune părți din modelele de intervenție existente și combinarea lor pentru elaborarea unui plan de intervenție individualizat și adaptat nevoilor fiecăruia dintre studenți.

Pe masura ce tratamentele pentru studenții cu provocări ale învățării sociale s-au extins de la cei afectati de autism clasic la cei cu provocari mai nuanțate, la fel s-a întamplat și cu abordările cercetătorilor privind tratamentul.

Pentru cei cu capacități avansate, aspectele zilnice legate de curriculum, de utilizarea unui limbaj social comun colegilor și de apariția recentă a site-urilor de networking pot fi îngreunate de blocaje sociale apărute de nicăieri. Pentru a-i ajuta pe elevi sa recunoască și să depășească aceste piedici, pentru a face față interacțiunilor sociale zilnice, cercetătorii dezvoltă în permanență idei pentru a-i ajuta să se integreze în societate. Este ceea ce Michelle Garcia Winner numește „gândire socială”- o metodă de tratament prin care elevilor li se explică care sunt așteptările sociale și cum sunt determinate acestea de ceea ce oameni simt și gândesc unii despre altii în fiecare moment al interacțiunii. Teoria lui Winner se bazează pe „Poveștile Sociale”, create de Carol Gray și pe lucrările dr. Tony Attwood. Poveștile sociale sunt incluse în ceea ce Winner numește “instrument de învățare”, în cadrul Gândirii Sociale.

Cercetătorii comportamentaliști au observat că elevii înțeleg atunci când li se explică despre așteptările sociale, astfel ca această abordare bazată pe limbaj, ce încurajează gândirea socială ca motivație pentru ajustarea comportamentului, este des folosită de majoritatea comportamentaliștilor care lucrează cu studenți cu abilități înalte, iîn locul celei tradiționale, bazată pe recompense.

În timp ce studenții mai avansați înțeleg această abordare, cei mai tineri au nevoie de stimulente pentru a aplica ceea ce sunt învățați, fie într-un grup restrâns sau într-un cadru individual, ei nefiind suficient de maturi pentru a înțelege recompensa implicită asociată cu o interacțiune sociala reușită. Astfel, utilizarea sistemelor de bază de întărire ajută la aparitia motivației.

Insa, în paralel cu oferirea de recompense, este important ca elevul să fie ajutat să înțeleagă cum comportamentul său pozitiv îl ajută să fie acceptat și interpretat în mod pozitiv de către ceilalți. Spre exemplu, dacă un copil primește un punct pentru că intră în clasa ăn liniște și se ocupă de teme, ar trebui să primească și un compliment detaliat precum „Justin, ai făcut o treabă foarte bună când ai intrat în clasă și te-ai apucat de teme, mă face să mă simt foarte bine când faci asta.” (“Justin, you did such a great job entering the class and getting to work, it makes me feel good when you do it that way.”) Astfel, le sunt oferite întăriri verbale într-un mod care îi va indrepta către explorarea consecințelor sociale ce decurg în mod natural din acțiunile lor.

Sursa: www.autismsupportnetwork.com. Traducere de Andreea Giuclea

Scanările creierului pot duce cândva la detectarea autismului

Cercetătorii speră că, prin folosirea unui instrument comun pentru măsurarea acticvtăţii cerebrale dintr-o nouă perspectivă, vor putea fi cu un pas mai aproape de a identifica dacă un copil prezintă un risc mare de autism.

"Nu am diagnosticat autismul până în acest moment", spune William Bosl, Ph.D., autorul principal şi omul de ştiinţă de cercetare de la Spitalul de Copii din Boston. Dar, el spune că prin utilizarea unei electroencefalograme şi programe noi, programe computerizate sofisticate pentru a analiza EEG, a reuşit împreună cu co-autorii săi, să identifice corect în proporţie de 80%, care din copii au prezentat un risc mare de autism şi care nu.

Oamenii de ştiinţă au constatat de o bună bucată de vreme că, cu cât un copil care suferă de autism, primeşte terapie cât mai devreme cu putinţă, cu atât i se îmbunătăţeşte competenţa lingvistică şi abilităţile (comportamentul). În 2007, Academia Americană de Pediatrie a recomandat ca, fiecare copil să fie testat pentru autism de la vârsta de 18 luni, respectiv 24 (luni). Aici, cercetătorii încearcă să găsească semnele ce definesc autismul, înainte ca un copil să arate că le are.

Într-un studiu publicat în revista BMC Medicine, specialiştii au testat 49 de cazuri. 46 de copii au avut un frate sau o soră diagnosticaţi cu autism, ceea ce înseamnă că ei înşişi prezintă un risc înalt de tulburare de neurodezvolare ( 1 din 110 copii conform Centrelor de Control şi Prevenirea Bolilor). Fratele/sora unui copil dignosticat cu autism are 1 din 5 şanse de a prezenta aceleaşi tulburări. Ei au fost comparaţi cu 33 de copii care nu au avut în familie persoane dignosticate cu autism.

Copiii au fost testaţi cu EEG la 6,9,12,18,24 de luni. Cercetătorii au conectat o reţea de 64 de electrozi în jurul capului copilului ce stătea în braţele mamei, iar un asistent în cercetare încerca să capteze atenţia copilului. Electrozii au măsurat aprinderile imediate de neuroni. Tehnologia EEG este cu mult mai uşor de folosit deoarece copilul poate fi treaz, se poate mişca, conform spuselor Dr. Geraldine Dawson. Alte tehnologii de imagistică cerebrală, prin rezonanţă magnetică, necesită ca cel mic să fie adormit sau sedat deoarece trebuie să stea nemişcat în timpul testului. "Nimeni nu doreşte să sedeze un copil sănătos", spune Dawson.

Bosl explică faptul că noii algoritmi computerizaţi pe care el i-a dezvoltat, au reuşit să definească analizele EEG mult mai bine decât în trecut. Judecând după diferenţele din activitatea creierului, el şi colegii săi au putut afla, care dintre copii se aflau în grupul cu risc ridicat. Ei spun că a fost o acurateţe de aproape 100% atunci când copiii băieţii aveau doar 9 luni. Au fost mai exacţi cu fetele bebeluş când aveau doar 6 luni. În ansamblu, cele mai mari diferenţe în activitatea creierului (cerebrală) au fost observate la 9 luni – adică, mult mai devreme decât atunci când un copil prezintă probleme de comportment asociate cu autismul. Diferenţele în activitatea creierului erau mai mici pe măsură ce copilul creştea.

Sarah Paterson, este director al laboratorului de neuroimagistică de la Centrul de Cercetare pentru Autism, de la Spitalul de Copii din Philadelphia. Ea caută încă cu mult timp înainte semnele de autism iar munca sa, se concentrează pe diferenţele din structura creierului. Paterson spune că, în cazul în care rezultatele din Boston pot fi confirmate, "este foarte incitant deoarece, găsirea unui semn precoce de autism, este într-adevăr Sfântul Graal". "Studiul trebuie reprodus în laboratoarele lor şi de oamenii de ştiinţă independenţi" – afirmă ea.

Dr. Max Wiznitzer – pediatru neurologist la Rainbow Babies şi Children`s Hospital din Cleveland, Ohio - spune că cercetările au dus la "o tehnică cu adevărat fascinantă ce oferă o nouă perspectivă de a analiza creierul". El notează că, ceea ce acest studiu nu ne poate spune, constă în ceea ce înseamna cu adevărat diferenţele din activitatea creierului, dintre cele două grupuri de copii. De asemenea, este încrezător că, cercetările viitoare vor furniza mai multe informaţii concrete.

Bosl spune că primii copii înrolaţi pentru acest studiu au acum 2 ani, respectiv 3, vârsta la care este de obicei detectat autismul. Aceasta le va permite cercetătorilor să avanseze, şi să se uite înapoi la modelele de activitate cerebrală ale copiilor care, se potrivesc criteriilor clinice pentru autism.

Citește articolul în limba engleză

Cum învățăm să ne comportăm în magazin?

Un articol al Institutului Lovaas, San Diego, arată că învăţarea poate fi încorporată în programul încărcat de zi cu zi. Un drum până la magazinul alimentar este o muncă de rutină a familiei care poate oferi o oportunitate pentru învăţare. Sugestiile autorului Keri Spence sunt potrivite pentru un copil care poate urmări instrucţiunile simple şi le-a arătat părinţilor că se poate descurca să facă un scurt drum la magazin.

Câteva sfaturi pentru a învăţa să folosiţi o listă de cumpărături

În primul rând trebuie să creaţi o listă de cumpărături vizuală pentru copilul dumneavoastră. Pentru a pregăti acestă ieşire, trebuie să selectaţi şi să decupaţi 3-5 lucruri din pliantul magazinului alimentar din apropierea casei dumneavoastră.

Scrieţi o scurtă listă de cumpărături. Apoi, lipiţi imaginile din pliant lângă fiecare item scris de pe listă. Pentru a atrage motivaţia copilului dumneavoastră, alegeţi lucruri familiare sau preferate (cum ar fi de exemplu farfurii din hârtie, covrigei,etc.).
Repetiţia este adesea o componentă importantă a procesului de învăţare. De aceea, copilul poate beneficia de folosirea aceleiaşi liste sau cumpărarea aceloraşi produse în timpul mai multor vizite succesive la magazin, aşa că este util să faceţi copii după primele liste.
Pentru un efect mai bun, pe lista de cumpărături adăugaţi ceva care îi place foarte mult copilului dumneavoastră (ex. bomboane, suc), la sfârşitul listei.
Produsele pot fi scrise pe listă în ordinea în care sunt aşezate în magazin.

Este important să vă ajutaţi copilul să găsească fiecare produs şi să-l aşeze în coş. De fiecare dată când acesta găseşte un item de pe listă trebuie răsplătit. Autorul articolului subliniază că este important ca la începutul vizitelor la magazin părintele să-l ghideze pe copil, apoi, gradual, să scadă acest control. Cu cât copilul realizează mai bine sarcina de a respecta lista, părintele trebuie să aibă aşteptări mai mari, dar cel mai important lucru este ca să-l răsplătească pe copil pentru eforturile sale, să îi arate mândria pe care o resimte datorită modului în care el se comportă. Cu timpul, trebuie să adăugaţi lucruri noi pe listă.

Aşteptarea la coadă

De asemenea, este important să-l învăţaţi pe copilul dumneavoastră să stea la coadă la casă, să stabiliţi un cuvânt care să aibă scopul de a-i aminti ce trebuie să facă, de genul "aşteaptă". Pentru a-i face aşteptarea mai uşoară copilului, este indicat să luaţi cu dumneavoastră câteva mici jucării pentru a-i atrage atenţie în perioada de aşteptare la casă. Copilul trebuie implicat în punerea produselor pe bandă. După ce a aşteptat cu succes la coadă, copilul trebuie răsplătit. La început, îl puteţi răsplăti mai des, la fiecare 2 minute de aşteptare, sau după aşteptarea la coadă.

O altă parte importantă a acestei activităţi este folosirea banilor. Trebuie să îl învăţaţi pe copilul dumneavoastră să identifie bancnotele şi valoarea fiecăreia şi să numere banii. La început, puteţi să îi daţi bani la magazin să cumpere un lucru preferat de el, pe care îl va primi după. Astfel va învăţa valoarea banilor, dar este şi o bună ocazie să interacţioneze cu o altă persoană.

Necesită practică, dar învăţarea sistematică poate fi încorporată în rutina de zi cu zi, inclusiv sub forma listei de cumpărături. Un alt aspect pozitiv al acestei abordări comportamentale este că familia poate fi implicată şi poate resimţi satisfacţie datorită rezultatelor.

Citește articolul în limba engleză

Marea Britanie: Autoritățile stresate de îmbunătățirea procesului de diagnosticare

Într-un nou ghid realizat de specialiști în sănătate, este precizată nevoia de legături mai puternice între școală, asistență socială și organizații non-guvernamentale. Fiecărui copil diagnosticat cu una dintre tulburările spectrului autist ar trebui să-i fie desemnat un coordonator de caz, care să acționeze ca singură persoană de contact pentru acel copil și care să creeze astfel un set personalizat de nevoi.

Institutul Național pentru Excelență în Sănătate din Marea Britanie atrage atenția că procesul de diagnosticare în cazul copiilor cu autism este în continuare greoi, iar părinții sunt trimiși de la un specialist la altul, scriu jurnaliștii de la The Guardian. Într-un nou ghid realizat de specialiști în sănătate, este precizată nevoia de legături mai puternice între școală, asistență socială și organizații non-guvernamentale. Fiecărui copil diagnosticat cu una dintre tulburările spectrului autist ar trebui să-i fie desemnat un coordonator de caz, care să acționeze ca singură persoană de contact pentru acel copil și care să creeze astfel un set personalizat de nevoi.

"Copiii cu autism sunt dezavantajați în accesarea serviciilor sociale pentru că cazurile lor nu sunt identificate potrivit. Prea des auzim părinți care sunt trimiși de la un specialist la altul pentru a găsi soluții, care își pierd astfel puterea povestindu-și problemele în fața fiecărui specialist", spune Mark Lever, director executiv la National Autistic Society, una dintre cele mai mari organizații de profil din Marea Britanie."

Un joc interactiv îi ajută să recunoască emoțiile

Copiii cu autism reușesc cu ușurință să recunoască expresii faciale și emoții cu ajutorul unui joc interactiv pe calculator numit FaceSay, potrivit cercetării realizate de psihologi de la Universitatea Alabama din Birmingham, ne anunță ScienceDaily. (www.sciencedaily.com)

Pentru că majoritatea copiilor afectați de tulburări din spectrul autism evită contactul cu ochii, devine dificil să înțeleagă emoțiile dar și să-și aducă aminte de anumite expresii faciale.

"Programul are mai multe jocuri interactive care îi pune pe copii să exerseze expresii faciale pe un avatar", spune Maria Hopkins, doctor și asistent universitar în psihologie. "Exercițiul îi încurajează să se concentreze pe jumătatea superioară a feței unui om, acolo unde informații non-verbale și emoții cruciale sunt exprimate prin ochi."

Hopkins și Fred Biasini, profesor doctor asociat, au testat 25 de copii cu autism și alți 24 cu sindromul Asperger. Copiii, 44 de băieți și cinci fete, cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani au participat, în medie, la o sesiune de FaceSay de 20 de minute, de două ori pe săptămână, timp de șase săptămâni. Rezultatele, care au fost publicate în numărul din februarie al Jurnalului științific de Autism și Tulburări Comportamentale, arată că exercițiul prin acest soft are un real impact pozitiv, a explicat profesorul Biasini. Nancy Meisler este mama lui Mitchell, care a participat la studiu acum trei ani, pe când avea 13. "Nu doar că știe când sunt fericită sau supărată, dar înțelege și sentimente mai compleze ca atunci când sunt îngrijorată sau confuză", spune ea.

Rezultatele cercetărilor de la UAB mai arată că copiii cu sindromul Asperger și-au îmbunătățit abilitatea de a citi expresiile faciale, mai mult decât cei afectați de autism.

Citește articolul integral la...